Parcul Bonaparte, istoria strazilor


Tanti Ella, matusa mea, imi povestise ca in copilaria ei de la inceputul secolului XX, strada Paris se numea Aleea Blanc (A) si se termina foarte aproape de casa noastra, imediat dupa intrarea secundara de la Garajele Leonida (intrarea principala se facea si atunci pe Soseaua Jianu, astazi Bulevardul Aviatorilor). Acolo exista o padurice care tinea de Palatul Sturdza si un pavilion administrativ al acestui palat. Pavilionul era in acelasi stil cu palatul: cu don-jonuri, balcoane si turnulete.
Palatul Sturdza era amplasat la intersectia Soselei Bonaparte (Ilie Pintilie, Iancu de Hunedoara) cu Piata Victoria, prin fata lui circuland si tramvaie. Tot in acei ani, capatul aleii Blanc dinspre Piata Confederatiei (actuala Piata Dorobanti) era obturat si el.

In imediata apropiere a Palatului Sturdza, margand pe Bulevardul Bonaparte, pana sa ajungi la “Directia Tramvaiului Vechiu” (primul depou de tramvaie din Bucuresti, actualul depou Victoria, fost Ilie Pintilie), existau doua alei Blanc, A si B.
Aleile porneau perpendicular din soseaua Bonaparte si se uneau intr-un segment comun, o prelungire a Aleeii Blanc A. Aproape de capatul dinspre Piata Victoria al acestui tronson al Aleii Blanc A (care va sta la baza axului strazii Paris de mai tarziu) fusese construita si casa noastra.


Pentru a evita orice confuzie, astazi strada Louis Blanc coincide cu vechea Alee Blanc A (doar primul tronson, cel dinspre Soseaua Bonaparte), fiind paralela cu strada Argentina (fosta Alee Blanc B) si strada Mexic.

In anii de dupa primul razboi mondial, strada noastra a fost racordata la piata Victoria prin taierea paduricii de langa palat si trasarea pe aliniamentele regasite si astazi. S-au trasat si lotizat si celelalte strazi din jur, care aveau denumiri dupa membri familiei regale (vezi harta 1926). Strada noastra se numea in acei ani Strada Regina Maria.
Circulatia vehiculelor si birjelor dintre cele doua artere (Jianu si Dorobanti) devenise un fapt obisnuit. Mai erau strazile: Principesa Elisabeta, Principele Nicolae, Principele Mircea, Principesa Ileana si Principesa Maria.

Dupa scurt timp, urmare a unei initiative a Primariei vizand punerea in valoare a statutului politico-diplomatic interbelic, se va trece la denumirile cunoscute si astazi, strazile fiind botezate cu numele capitalelor de tari aliate: Paris, Londra, Washington, Roma, Praga, Belgrad sau ale altor taril neutre prietene: Argentina, Mexic etc.
Strada Paris fosta Blanc, fosta Regina Maria, devine axul principal al noilor strazi, ca o gratulare a invingatoarei principale a tratatului de la Versailles.
Zona cuprinsa intre strada Paris si Soseaua Bonaparte era denumita Parcul Bonaparte. Zona dintre strada Paris si strada Sofia se numea Parcul Filipescu.

Ar mai fi de mentionat ca in anul 1937, in spatele palatului Sturdza a inceput constructia unui edificiu care se dorea a adaposti noul sediu al Ministerului Afacerilor Externe, o cladire in forma de E, orientata spre piata, avand patru etaje si terase pe toata lungimea fatadelor. Proiectata de arh. Duiliu Marcu, era inspirata din grandoarea arhitecturii totalitare (stilul neo-clasicist fascist si nazist). Cladirea a fost terminata in anul 1944.
Palatul Sturdza este demolat in anul 1946, lasand libera perspectiva spre piata a viitoarei Presedintii a Consiliului de Ministri. Cele doua constructii au fost contemporane pentru 3 ani de zile.


Surse foto:
-palatul Sturdza / www.miculparis.ro
-planul orasului Bucuresti - Editie oficiala 1911 - scara 1:5.000 / www.tramclub.org / rosetti61
-plan oras Bucuresti - scara 1:12.000 / Editura Librariei “Union” / www.tramclub.org / acier
-palatul Sturdza / Willy Pragher, www.landesarchiv-bw.de

2 comentarii:

  1. Parcul Filipescu, care, evident, facea parte din domeniile Filipescu, cu "palatul" lui adiacent din anii 1929-32 "palatlui" Auschnitt, cred ca se intindea ceva mai lat decit numai intre Str. Paris si ~Str. Sofia care ar fi mai purin de 100 m. si ar fi cuprins si strazile paralele strazii Pars, cum sin Str. Londra si Str. Roma, probabil intinzindu-se pina pe Calea Dorobanti. Acolo s-au facut probabil cele mai elegante vile numai intre anii 1920 si 1940, cuprinzind multe alte strazi de capitale, Washington, Haga, Tokio, Berna, Bruxelles, Braziliei, Madrid, evident Varsovia, Praga, Belgrad, Lisabona, dar si Aleea Alexandru, Aleea Zoe, Andrei Muresan etc. Mai distractiv este creatia lui Ctin. Tanase la schimbarea numelui Bonaparte in Ilie Pintilie: " Mai Ilie Pintilie, ai visat sa ai tu parte/Sa-l dai jos pe Bonaparte !!! ". Doi ani puscarie si pt. asta....Oricum, varietatea stilistica, inclusiv citeva bijuterii Art Decco pe strazile amintite este impresionanta, probabil unul dintre cele mai elegante cartiere interbelice EUROPENE !!!! Eu am crescut pe Londra la Nr. 34, o bijuterie cu elemente tipic brancovenesti, evident monument istoric, obligatoriu pt. studentii de la arhitectura in a il desena intr-un pelerinaj anual....Comparati acei 20 de ani cu ce s-a realizat acum in ultimii 30 de ani post '89....

    RăspundețiȘtergere
  2. Trebuie amintit insa ca diverse capitale europene foarte importante NU sint onorate deloc stradal. Nu exista strada Berlin, Viena...BUDAPESTA sau....Moscova ca sa nu amintesc de Istambul, desi micuta Tirana se afla ....Motiveul, evident cel politic si de circumstanta istorica. Imediat dupa primul razboi mondial recentele tari/capitale inamice nu aveau de ce sa fie onorate, cit despre Moscova, desi fosti aliati, se departasera radical "ideologic".

    RăspundețiȘtergere

Three Column Modification courtesy of The Blogger Guide