memorii Radu Mihai Dimancescu (1929-2017)

La meciuri in cartier. Polo, rugby si football

(1935-1947)

Locuind de acum in Sanatescu 50 de unde plecam zilnic cu tramvaiul 3 la Politehnica, in strada Polizu, am fost din ce in ce mai putin prezent in strada Paris, acolo unde fusesem foarte aproape in anii de liceu.

Cu prietenii mei, baieti si fete, frecventam bazele sportive de vis-à-vis de Facultatea de Agronomie. Este vorba de Strandul Kiseleff - inaugurat in iulie 1929 pe baza unui proiect al arhitectului Marcel Iancu si Stadionul Tineretului - consemnat ca Parcul de Sport al Federatiei Societatilor de Sport din Romania (FSSR) incepand cu 1913. Ambele obiective fusesera construite pe o suprafata de teren care initial tinea de Marele Parc National (viitorul parc Herastrau) si care fusese concesionata de Ministerul de Domenii catre FSSR in anul 1912.

In randul spectatorilor de la manifestatiile sportive vizionate saptamanal as remarca pe Vavi Bunger (unica fata a unui fabricant de produse de optica, cu magazin pe Brezoianu; Vavi te impresiona prin tenul palid ca de ceara, dar totusi cu trasaturi clasice perfecte), Adrian si Sanda Lazar (copiii profesorului Lazar), Pusa Niculescu, George Caragheorghef (fost coleg la Titu Maiorescu) si altii.

La strandul Kiseleff am urmarit meciuri divizionare si internationale de polo. Derby-ul national, disputat in mai mult editii intre Viforul Dacia si ILSA Timisoara si intalnirile cu celelalte echipe: LNR – Liga Navala Romana, Metropola, CFR le scoteau in evidenta pe vedete - Johnny Slavescu (care in paralel era si campion la 100 metri liber), Fischer, Barna (toti de la Viforul Dacia), Patrichi (CFR Bucuresti), Naghy (ILSA Timisoara). Intrarea era gratuita in afara meciurilor internationale, cand juca nationala Romaniei.

Mai frecvent vizionam stadionul de langa strand, unde era un teren international de rugby (cel central) si alte patru terenuri de antrenament. Tribuna era construita deja in acei ani. Sub zona de banci pentru spectatori erau vestiare si alte anexe. Mai existau si terenuri de baschet si volei, amplasate spre latura catre Kiseleff. Aici se disputau intalniri inter-scolare.
La rugby, campionatul era foarte echilibrat. Titlul era disputat dramatic intre Viforul Dacia, Stadiul Roman, Sportul Studentesc, Tenis Club Roman, CFR si mai modestele Rugby Club 13, Minierul Petrosani si P.T.T.

Am avut aici ocazia sa-l revad pe Juppi Calistrat (intalnit la Tintea, langa Ploiesti, la unitatea comandata de Radu Grunau), aripa la Viforul Dacia; tot acolo mai evolua pe post de fundas si Dan Gheorghiade, un jucator simpatizat de mine. Mai erau Teo Krantz, Nicolau.
La Sportul Studentesc, care era alimentata ca bazin de jucatori de catre Parcul Domeniilor, juca veteranul si iubitul inginer Aurica Marasescu (pe care ulterior l-am avut ca sef de santier in constructii). Colegi erau Bombonel Cosmanescu (devenit mai tarziu antrenor al nationalei), tanarul Ascanio Damian (va deveni decanul arhitectilor), Bobita Nasta (posesorul unei motociclete performante cu care epata venind la stadion), Patrichi, Nasta, Andries si altii.
Stadiul Roman se confunda ca imagine cu Puiu Argesiu, jucator si mare animator sportiv. TCR-ul, echipa high-life-ului in care se remarca incepand din ’47 acelasi Juppi Calistrat (transferat de la Viforul Dacia), Cristu Cantuniari (fost coleg de la Titu Maiorescu, dar an mai mare), Dinu Ghika si in special Dumitru Ghiuzelea, devenit cea mai buna aripa din Europa, de mai multe ori in selectionata continentala (fost coleg de clasa la Titu Maiorescu). CFR-ul era reprezentat prin Parcalabescu, masivul Cocor, fratii Zamfir sau Titi Ionescu (fost coleg de scoala primara).

In acelasi timp eram pasionat si de fotbal. In 1935, impreuna cu tatal meu, am mers pe stadionul ANEF si am vizionat finala Cupei Romaniei intre Rapid Bucuresti si Ripensia Timisoara, partida terminata cu scorul de 5 la 1. Atunci l-am vazut pentru prima data pe idolul meu de mai tarziu, Baratki, dar si pe celebri Ionica Bogdan (zis Berila), Vintila, Vetzer II si Rafinski.
De atunci am fost rapidist convins, pana in 1947 cand a aparut CCA.

Nu urmaream doar meciurile pe viu. Eram la curent cu rezultate, clasamente si transferuri din ce citeam zilnic in Gazeta Sporturilor si Universul Sport. Cateodata luam si Gazeta Hipica pentru cursele de galop si trap.


Sursa foto:
-Matchul de rugby Vifor Dacia – Telefon Club / Ilustratiunea Romana (aprilie 1938)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu